De ce îmbătrânim în mod diferit. Rezultatele surprinzătoare ale unui studiu științific.
Cercetătorii care explică de ce procesul de îmbătrânire este diferit de la om la om.
Îmbătrânirea poate însemna deseori să înveți să faci față diferitelor probleme de sănătate, dar de ce este aceasta diferită de la om la om? Este problema pe care o echipă de cercetători de la Școala de Medicină a Universității Stanford din California a început să o investigheze într-un nou studiu.
Echipa a folosit un eșantion de 43 de participanți sănătoși cu vârste între 34 și 68 de ani, care au fost de acord să se supună evaluării de cel puțin cinci ori pe parcursul a doi ani.
În cazul unor oameni, inima rămâne puternică şi dincolo de vârsta de 60 de ani, dar încep să aibă probleme cu rinichii. Alţii pot avea rinichii la fel ca la 30 de ani, însă cad victime infecţiilor mereu.
Potrivit studiului, îmbătrânirea se manifestă în mod diferit de la un ţesut sau organ la altul, uneori afectând ficatul înaintea inimii, spre exemplu. Oamenii pot fi astfel împărţiţi în categorii distincte în funcţie de care dintre sistemele lor biologice este afectat mai întâi, iar în viitor medicii vor putea folosi această informaţie pentru a recomanda anumite schimbări ale regimului de viaţă şi pentru a oferi tratamente personalizate.
Patru categorii distincte: imunitate, rinichi, ficat şi metabolism
Echipa a identificat patru categorii distincte, în funcție de domeniul în care apar problemele: imunitate, rinichi, ficat şi metabolism. Unii oameni aparţin unei singure categorii, însă sunt şi unii în cazul cărora se regăsesc criteriile pentru toate cele patru categorii, în funcţie de modul în care sistemele lor biologice rezistă în faţa îmbătrânirii.
Spre exemplu, unul dintre participanţii la studiu se confrunta cu îmbătrânirea predilectă a sistemului cardiovasculator – ceea ce înseamnă că miocardul se uzează mai rapid decât alte părţi ale organismului său. „Dacă am fi analizat 1.000 de persoane, sunt convins că am fi descoperit şi alţi indivizi cu acelaşi profil de îmbătrânire şi astfel această categorie ar fi fost definită. Cu cât vom studia mai mult acest domeniu, cu atât vom identifica şi alte profiluri de îmbătrânire, a mai susţinut Snyder.
Snyder şi colegii săi doresc să-i monitorizeze în continuare pe participanţii la studiu, pentru a observa modul în care profilul individual de îmbătrânire se modifică de-a lungul timpului.
Posibilitatea de a încetini îmbătrânirea
Prof. Snyder și echipa sa au analizat și alți factori care pot contribui la îmbătrânirea diferită. Mai exact, ei au comparat profilurile de îmbătrânire ale persoanelor sănătoase care erau sensibile la insulină cu cele ale participanților rezistenți la insulină, ale căror corpuri nu au putut prelucra zaharurile în mod eficient. „Diferențele de îmbătrânire între oamenii sănătoși și insulino-rezistenți sunt realități pe care nu le-am mai analizat până acum”, spune cercetătorul.
În cei doi ani în care au colectat date despre participanți, nu toată lumea a arătat o schimbare a markerilor de vârstă. Și, mai remarcabil, oamenii care și-au schimbat stilul de viață, mai ales alimentaţia, au îmbătrânit mai lent. La unii participanți, modificările legate de vârstă la nivelul moleculelor cheie – hemoglobină A1c și creatină – care se leagă de funcția renală, au avut loc într-un ritm mai lent. Unii dintre indivizii la care nivelul de creatină a scăzut – sugerând o îmbunătățire a sănătății rinichilor – au primit tratament cu statine, explică cercetătorii.
Cercetătorul devine propriul său cobai
Prof. Snyder, care și-a analizat, de-a lungul timpului, propriile probe biologice, speră că schimbările modului său de viață își vor dovedi eficienţa. „Am început să ridic greutăți, spune profesorul, explicând că a fost dezamăgit să vadă că „îmbătrânește cu o rată destul de mare”. Cu toate acestea, consideră medicul, efortul său ar putea fi răsplătit pe termen lung. „Va fi interesant să văd dacă asta îmi influențează căile de îmbătrânire în viitor”, spune prof. Snyder.
Echipa a mai constatat că rezultatele actuale sunt doar începutul unei călătorii lungi și complexe către înțelegerea modului în care funcționează îmbătrânirea. Multe mistere rămân și, în timp, cercetătorii speră să afle răspunsuri, notează medicalnewstoday.