Remodelare faciala cu grasime

Remodelare faciala cu grasime. Lipofillingul reprezintă o metodă de chirurgie minim invazivă prin care grăsime autoloagă (recoltată de la pacient) este folosită pentru a corecta defecte de la nivelul altor regiuni ale organismului.

Metoda poate fi folosită atât în scop estetic (ameliorarea ridurilor şi contururilor faciale, îmbunătăţirea aspectului feţei dorsale a mâinii, augmentare mamară, a feselor sau a gambelor etc.), cât şi în scop reconstructiv (în reducerea cicatricilor depresive, în reconstrucţia mamară din sindromul Poland, postmastectomie etc.).

În afară de efectul de umplere volumetrică oferit de grăsime, cercetările din ultimii ani au indicat efectele benefice suplimentare ale ţesutului adipos. S-a demonstrat că acesta conţine o cantitate importantă de celule stem, precum şi factori de creştere celulară. Acestea determină la nivelul zonei în care este transferată grefa de grăsime stimularea fibroblaştilor şi producerea de colagen, cu ameliorarea calităţii macroscopice şi microscopice a straturilor pielii supradiacente. Cercetătorii din SUA au demonstrat că transplantul de grăsime poate vindeca rănile cronice, precum cele din piciorul diabetic sau produse ca rezultat al radioterapiei.

Folosit în chirurgia cosmetică de rejuvenare facială, lipofilingul permite obţinerea unor efecte de întinerire imediat vizibile, fiind o metodă simplă, puţin traumatică şi care necesită o perioadă minimă de recuperare postoperatorie. Se adresează în general pacienţilor între 45-60 de ani, pentru corectarea ridurilor profunde şi redesenarea contururilor faciale (frunte, pomeţi, linia mandibulei etc.).

 

Grefa de grăsime reprezintă o opţiune excelentă în chirurgia estetică sau reconstructivă a sânului. Metoda poate fi folosită atât pentru mărirea de volum a sânilor, cât şi pentru ridicarea acestora. Efectul este imediat, sânul căpătând un aspect absolut natural. În timpul procedurii, mărimea şi forma sânului sunt modificate progresiv, până la un aspect considerat satisfăcător de către medic şi pacientă. În general se preferă o injectare stadială, în 2-3 şedinţe operatorii, la interval de 3-6 luni.

Injectată la nivelul feţei dorsale a mâinii, grefa de grăsime va restabili aspectul tânăr al mâinilor pacientului.

Într-o primă etapă, zona donatoare (în general abdomenul inferior sau feţele laterale ale coapselor) va fi infiltrată cu o soluţie anestezică, similară cu cea folosită la liposucţie. Aceasta este etapa de infiltrare şi se realizează cu ajutorul unor canule de infiltrare. Ulterior se recoltează cantitatea de grăsime necesară prin intermediul unor canule de aspiraţie. Desprinderea fragmentelor de grăsime se realizează prin mişcări înainte şi înapoi ale canulei prin stratul de grăsime, iar aspirarea acesteia se face prin cuplarea canulei de aspiraţie la o seringă vidată. Canulele se introduc în piele prin nişte incizii de 3-5 mm lungime, plasate în zone cât mai puţin vizibile.

După recoltare, grăsimea este prelucrată, cu scopul separării acesteia de lichidele aspirate concomitent, ţesut fibros etc. Se repartizează în seringi de câte 1-5 ml, pentru o injectare cât mai precisă. Grăsimea se injectează la nivelul zonei de tratat cu ajutorul unor canule foarte fine (canule de lipofiling). Acestea sunt atraumatice, provoacă o durere minimă şi sunt uşor de tolerat de majoritatea pacienţilor. Succesul tehnicii şi supravieţuirea unui număr cât mai mare de celule adipoase transferate depind de folosirea unei tehnici de recoltare şi prelucrare cât mai puţin traumatică (de aceea autorii japonezi, de la care am preluat personal tehnica, recomandă aspirarea cu seringa vidată şi prelucrarea manuală a grăsimii). De asemenea, injectând cantităţi foarte mici de grăsime într-un singur loc, se asigură supravieţuirea acesteia la nivelul zonei donatoare. Se apreciază că din cantitatea de grăsime injectată, la un an de la procedură, se pot resorbi între 30% şi 80%, în funcţie de tehnica folosită.

După injectare pacienta poate părăsi imediat clinica, recuperarea postoperatorie fiind minimă. De cele mai multe ori, la nivelul zonei de unde s-a recoltat grăsime se resimte o durere minimă, şi cel mai frecvent apar echimoze (vânătăi) care dispar în 2-3 săptămâni.

La nivelul zonelor tratate apare de cele mai multe ori un edem (umflare) care este maxim în zilele 3-5 şi cedează progresiv, dispărând complet până la două săptămâni de la intervenţie. Concomitent pot apărea echimoze cu intensităţi variabile, care dispar în general după 7-14 zile.

Postoperator, se vor administra medicamente anitinflamatorii şi antalgice (care reduc durerile); se va continua pentru o perioadă scurtă tratamentul antibiotic început înaintea intervenţiei.

După intervenţie se recomandă pentru 14 zile evitarea efortului fizic, expunerea la temperaturi ridicate, saună, duşul fierbinte etc., precum şi consumul de băuturi alcoolice (determină dilatarea vaselor de sânge din piele).

Fumatul, suprimat cu două săptămâni înainte de intervenţie, trebuie evitat pentru minim 6 săptămâni după intervenţie.

Posibile complicaţii ale lipofillingului:
– neregularităţi ale pielii (atât la nivelul zonei de unde se recoltează grăsimea cât şi la nivelul zonei unde se injectează grăsimea)
– lezarea pielii sau a nervilor superficiali cu modificări persistente (peste 2-3 luni) a sensibilităţii cutanate
– infecţii
– formare de hematoame
– embolie grăsoasă sau cu trombi de sânge, inclusiv tromboză venoasă profundă şi trombembolism pulmonar
– acumulare excesivă de fluide
– anomalii de cicatrizare a inciziilor pentru canule
– complicaţii legate de anestezie
– durere persistentă (peste 2-3 luni)

În general aceste complicaţii sunt rare, fiind vorba despre o procedură minim invazivă, cu respectarea măsurilor de prevenţie.

Însă, în cazul în care apar oricare dintre complicaţiile amintite, sau starea generală se înrăutăţeşte fără o cauză aparentă, trebuie să vă adresaţi imediat medicului. Este posibil să aveţi nevoie de o medicaţie suplimentară, de o nouă intervenţie sau chiar de o reinternare pentru o perioadă scurtă de timp.

SURSA: SUSANU CLINIC