Schimbările bruşte ale vremii ţi-au creat probleme de sănătate? Înseamnă că suferi de meteoropatie şi că organismul tău reacţionează la fiecare variaţie a temperaturii sau a umidităţii.
Rezultatul? Îl ştii prea bine: anxietate, dureri de cap, de articulaţii, stări depresive. De vină e organismul tău, care nu se adaptează cu prea mare rapiditate schimbărilor
Mamă, ce durere de cap… Poate se schimbă vremea!”, “Nu ştiu ce am, dar mi-e somn tot timpul şi mă dor oasele. Cred că de la schimbările astea de vreme mi se trage!”. Sau: “Doctore, vremea asta îmi face tensiunea ba să coboare, ba să-mi crească!”.
De câte ori nu ţi s-a întâmplat să auzi comentarii sau remarce de genul acesta? Mie, de multe ori. Sunt fraze care se rostesc doar pe teritoriul României, o “boală” care ne afectează doar pe noi? Nicidecum. Oboseala, tensiunea oscilantă, durerea de cap, transpiraţiile abundente, greaţa, ameţelile, dificultatea de concentrare, stările de nervozitate, depresia…
Dacă şi pe tine te afectează unul din aceste simptome ori de câte ori se schimbă vremea, înseamnă că ai meteoropatie. O afecţiune care nu e nici mai presus, nici mai prejos decât altele şi pe care medicul o denumeşte, simplu, meteoropatie primară (sau “sindromul lui Balzac” după numele celebrului scriitor francez care, în romanul “Medicul de ţară”, a descris primul aceste neplăceri).
De altfel, starea noastră psihofizică de bine este, în fiecare moment, rodul unui echilibru instabil al reacţiilor biochimice, aflate în strânsă legătură cu stimulii proveniţi din mediul înconjurător. Iată de ce starea vremii poate influenţa anumite persoane mai sensibile.
Persoane care, dacă nu are loc o schimbare bruscă a vremii sau a temperaturii, s-ar simţi foarte bine şi ar fi perfect sănătoase. Motivele acestei sensibilităţi la starea vremii? În joc este fără doar şi poate o proastă funcţionare a hipotalamusului, partea creierului care are un rol crucial în menţinerea sub control a temperaturii corpului.
Când presiunea atmosferică scade
Încearcă să-ţi imaginezi astfel conceptul de presiune atmosferică: este acea impalpabilă învelitoare de aer care ne îmbrăţişează ca o cămaşă de forţă. Pentru că, în fiecare moment, miliarde de molecule de aer se lovesc şi apasă pe corpul nostru. Acest factor climatic poate varia.
Iar atunci când coboară (eveniment care pentru meteorologi este sinonim cu tunete, fulgere şi trăsnete), reacţia cea mai întâlnită la meteosensitivi este o mai mare sensibilitate la durere. Chiar şi atacurile de astm pot apărea mai des atunci când presiunea este în scădere.
Dar, mai ales, reumatismul şi durerile musculare sunt cele care lovesc atunci când barometrul este în scădere. Iată motivul pentru care reumaticii simt, în general, cu 12 -24 de ore înainte, începerea iminentă a ploilor, uneori chiar înainte de predicţiile meteorologice. Formula “schimbare de timp egal durere” este aproape mereu adevărată, atunci când această schimbare are loc fie la scăderea presiunii, fie la o creştere a umidităţii din atmosferă.
Necazuri care apar atunci când umiditatea creşte
Este deja clasică legătura dintre creşterea durererilor reumatice la schimbarea umidităţii şi a presiunii atmosferice. Însă, de curând, s-a ajuns la concluzia că umiditatea ridicată şi presiunea joasă produc şi o acumulare excesivă de apă în articulaţii, ceea ce duce la umflarea încheieturilor care, mai apoi, stimulează şi întinde fibrele nervoase.
În plus, umiditatea are şi un efect direct pe piele. Chiar dacă nu-ţi dai seama, pelicula subţire de apă care îţi înconjoară corpul tinde să se dilateze atunci când creşte cantitatea de vapori de apă din atmosferă, la fel cum, la aer uscat, se contractă. Ceea ce explică de ce schimbările de umiditate provoacă, în general, durere cu senzaţia tipică de piele uscată.
Dar există şi suferinţe mai grave atunci când scade temperatura, pentru că se reduce elasticitatea articulaţiilor, în timp ce se intensifică spasmul muscular şi sensibilitatea la durere a fibrelor nervoase. Prin urmare, vulnerabilitatea la durere creşte atunci când presiunea şi temperatura scad, iar umiditatea creşte.
Cine suferă cel mai tare când e caniculă?
Persoanele cu boli endocrine suferă cel mai mult de pe urma alternanţelor mari de tempera-tură, spune directorul Institutului de Endocrinologie, prof. Dr. Constantin Dumitrache. Şi asta pentru că schimbările rapide de temperatură afectează insuficien-ţa cortico-suprarenală, cauzând crize acute, cu hipotensiune, stare de astenie şi tulburări digestive.
De asemenea, bolnavii de hipertiroidie, la căldură mare, sunt predispuşi la hipertensiune arte-rială. Bolnavii cu hipertensiune care nu-şi respectă tratamentul pot suferi accidente vasculare cerebrale. Oaltă categorie afectată de caniculă este cea a persoanelor care fac crize de tetanie şi spasmofilie prin modificarea ritmului respirator, pierderi de calciu, spasme şi tulburări neuropsihice, până la crize de panică. La toate acestea se mai poate adăuga şi hipoglicemia, care nu face altceva decât să agraveze starea pacientului.